Cleme de derivație (blocuri de distribuție) pentru tablouri electrice: ce sunt, cum le alegi și cum le montezi

Același produs are în România cel puțin patru nume: clemă de derivație, clemă de distribuție, bloc de distribuție sau bloc de ramificație. În germană e Hauptleitungs-Abzweigklemme, în cataloage apare uneori ca distribution block. Toate descriu aceeași piesă: un bloc izolat, cu un conductor gros la intrare și mai multe ieșiri, montat pe șină DIN, care împarte un potențial (fază, nul sau PE) către mai multe circuite dintr-un tablou.

Articolul ăsta lămurește ce face piesa, când e obligatorie, cum alegi secțiunea și numărul de poli și ce greșeli de montaj apar în practică.

Ce este o clemă de derivație

Într-un tablou, curentul intră pe un singur cablu – de la contor, de la tabloul general sau de la disjunctorul principal – și trebuie să ajungă la 6, 10 sau 20 de siguranțe. Clema de derivație face exact această împărțire, pentru un singur conductor:

• intrare: 1–2 borne pentru conductorul principal, de secțiune mare (16–25 mm² sau 35 mm²);
• ieșiri: 2–4 borne pentru conductoarele de derivație, de secțiune mai mică (până la 16 mm²);
• corp izolat din poliamidă fără halogeni, cu culoarea potențialului: gri/negru/maro pentru fază, albastru pentru nul, galben-verde pentru PE;
• montaj pe șină DIN 35 mm, cu clips, în rând cu siguranțele.

Toate bornele dintr-o clemă monopolară sunt pe același potențial. O clemă cu 4 poli este de fapt 4 cleme monopolare într-un bloc – câte una pentru L1, L2, L3 și N – izolate una de alta.

Ce NU este

Nu confunda clema de derivație cu:

• clema Wago – conector pentru 1,5–4 mm², pentru legături în doze, nu pentru distribuție de curenți mari;
• clema șir (Phoenix Contact, Wago TOPJOB) – bornă de trecere pentru un conductor în, un conductor afară, cu punți separate pentru distribuție;
• bara de nul / bara PE cu șuruburi din tablou – face aceeași funcție, dar neizolat și pentru secțiuni mici;
• blocul de distribuție cu punte (tip PTFIX) – pentru multe ieșiri de secțiune mică, 4–10 mm², nu pentru intrare de 25 mm².

Când este obligatorie

Regula din practică: de fiecare dată când dintr-un conductor de peste 10 mm² trebuie să pleci în mai multe direcții. Concret:

• Tabloul de apartament sau de casă, după disjunctorul general sau după diferențialul general: faza (sau cele trei faze) și nulul trebuie distribuite către grupele de siguranțe. Clema de derivație înlocuiește „pieptenele" improvizat din conductor de 10 mm² sau puntea de la o siguranță la alta.
• Tabloul trifazat cu mai multe grupe pe fiecare fază – o clemă cu 4 poli (3 faze + nul) ordonează intrarea și oferă câte 2–4 ieșiri pe fiecare fază.
• Distribuirea PE când bara PE din tablou nu primește conductoare de 16–25 mm² – clema galben-verde de 25 sau 35 mm² este bara PE pentru secțiuni mari.
• Tablouri secundare alimentate din cel general – derivația pentru tabloul de garaj, de etaj sau de pompă se face din clemă, nu din borna unei siguranțe.
• Instalații fotovoltaice – punctul de racord AC al invertorului la tabloul existent.

Motivul tehnic: bornele siguranțelor sunt dimensionate pentru un conductor. Când înghesui două conductoare de 10 mm² sub aceeași bornă, unul se strânge, celălalt stă. Contactul slab se încălzește, izolația se carbonizează și în 3–5 ani ai un tablou ars. Clema de derivație are câte o bornă pentru fiecare conductor, cu șurub propriu, strâns la cuplul prescris.

Cum alegi clema potrivită

1. Secțiunea conductorului de intrare

Regula: clema se alege după secțiunea conductorului de intrare, nu după curentul instalației. La un branșament de 25 mm² iei clema de 25; la 35 mm² iei clema de 35. Ieșirile de 16 mm² sunt suficiente pentru orice grupă de siguranțe din tabloul obișnuit.

Date tehnice – clema F-tronic de 25 mm²

• tensiune nominală: max. 1.000 V AC/DC;
• curent nominal: 100 A pe cupru sau aluminiu; 152 A pe cupru cu intrare 2 × 16 mm²;
• linie principală: 2 borne, 2,5–25 mm² conductor rigid sau multifilar, 1,5–16 mm² flexibil cu tub de capăt;
• derivație: 2 borne, 2,5–16 mm² rigid sau multifilar, 1,5–10 mm² flexibil cu tub de capăt;
• standarde: IEC 60947-7-1, IEC 61238-1 (clasa A), DIN VDE 0603-3-1, UL 1059 / CSA 22.2 nr. 158-10 – marcaje FI, VDE și cURus.

100 A nominal înseamnă de 1,5–3 ori curentul oricărui disjunctor general de casă (32–63 A). Clema nu este niciodată veriga slabă din tablou dacă e strânsă corect.

2. Numărul de poli

• 1 pol – o clemă pe potențial. Cumperi câte bucăți ai nevoie, în culorile potrivite. Cel mai flexibil; 4 bucăți monopolare fac un bloc trifazat.
• 4 poli (L1, L2, L3, N) – bloc gata asamblat pentru intrare trifazată.
• 5 poli (L1, L2, L3, N, PE) – tot tabloul dintr-o piesă, inclusiv PE-ul.

3. Culoarea

Culoarea nu schimbă nimic electric, dar e singura marcare pe care o vede oricine deschide tabloul peste 10 ani. Respectă codul: albastru pentru nul, galben-verde pentru PE, gri, negru sau maro pentru faze. La trifazat, trei culori diferite pe cele trei faze.

4. Lățimea

Într-un tablou de 24–36 de module fiecare modul contează. Clemele F-tronic de 25 mm² au 17,8 mm lățime pe pol – practic un modul de siguranță – și sunt cele mai înguste de pe piață. Patru cleme monopolare ocupă 4 module. Verifică lățimea înainte să cumperi cleme de la alt producător: unele au 27–35 mm pe pol.

→ Toate clemele de derivație și distribuție
→ Clemă de derivație 25 mm², albastră (N)
→ Clemă de derivație 25 mm², galben-verde (PE)
→ Clemă de derivație 25 mm², neagră (L)
→ Clemă de distribuție 5 poli, 25 mm² (L1 L2 L3 N PE)
→ Clemă de derivație 35 mm², galben-verde
→ Clemă de derivație 70 mm², galben-verde
→ Set de 10 cleme de 25 mm², în culorile alese, cu livrare la easybox/FANbox

Montajul corect în tablou

1. Poziția. Clemele stau pe șina DIN de sus, imediat după disjunctorul general sau după diferențial, înaintea grupelor. Intrarea vine de sus, ieșirile pleacă în jos spre siguranțe.
2. Un conductor pe bornă. Fiecare bornă primește un singur conductor. Dacă ai mai multe derivații decât borne, iei încă o clemă și o pui în paralel din a doua bornă de intrare – de asta are două intrări.
3. Dezizolarea. Lungimea de dezizolare e ștanțată pe corpul clemei (tipic 12–18 mm). Prea scurt: strângi pe izolație. Prea lung: cupru gol în afara clemei.
4. Conductor flexibil. Conductorul litat (flexibil) intră în clemă numai cu tub de capăt (pin) sertizat – la 25 mm² asta înseamnă maxim 16 mm² flexibil la intrare și 10 mm² flexibil la ieșiri. Pe conductor gol, șurubul rupe firele și contactul se degradează.
5. Cuplul de strângere. Șuruburile clemelor de 25 mm² se strâng cu aproximativ 2–2,5 Nm [VERIFICĂ pe fișă]. Cu șurubelnița obișnuită înseamnă „ferm, până se oprește, fără forțare". După prima săptămână de funcționare, restrânge – conductorul de cupru se așază.
6. Aluminiu. Clema F-tronic de 25 mm² este certificată Al/Cu, deci merge și pe branșamentele vechi cu conductor de aluminiu. Pregătește conductorul (curățare oxid, pastă de contact) și restrânge periodic – legăturile pe aluminiu nu sunt fără întreținere.
7. Ordinea și marcarea. Albastru pe nul, galben-verde pe PE, culorile de fază consecvente cu marcajul de pe conductoare. Etichetează derivațiile care pleacă spre tablouri secundare.

Greșeli frecvente

• Două conductoare sub o bornă de siguranță în loc de clemă – cauza numărul unu de borne arse în tablouri de apartament.
• Clemă de 25 pe conductor de 35 – conductorul nu intră, se subțiază cu cleștele „ca să intre". Contact redus, încălzire.
• Clemă neizolată sau bară deschisă lângă bornele de intrare – la tabloul cu ușă deschisă e atingere directă. Clemele de derivație moderne sunt complet izolate, cu protecție la atingere pe borne.
• Culori amestecate – nul pe clemă gri, PE pe clemă neagră. Merge electric, dar următorul electrician lucrează pe ghicite.
• Fără loc în tablou – se sare peste clemă pentru că „nu mai încap 4 module". De asta contează lățimea de 17,8 mm.

Întrebări frecvente

Clemă de derivație sau clemă de distribuție – care e denumirea corectă?

Ambele. „Derivație" descrie funcția (o ramură din conductorul principal), „distribuție" descrie rezultatul (împărțirea către mai multe circuite). Producătorii germani spun Hauptleitungs-Abzweigklemme, adică literal clemă de derivație de pe linia principală. În magazin le găsești sub ambele nume.

Pot folosi clema de derivație ca bară de nul?

Da, exact asta face clema albastră. Față de bara clasică cu șuruburi are avantajul că e izolată și primește conductoare de 16–25 mm² la intrare.

Câte cleme îmi trebuie pentru un tablou monofazat de apartament?

Două: una pentru fază (gri sau neagră) și una pentru nul (albastră), plus una galben-verde dacă PE-ul intră cu secțiune mare. Cu două ieșiri pe clemă alimentezi două diferențiale de grup, iar de acolo grupele pleacă prin punți-pieptene.

Și pentru un tablou trifazat?

Blocul cu 4 sau 5 poli sau 4–5 cleme monopolare în culori diferite. Pe fiecare fază ai 2 ieșiri – suficiente pentru două diferențiale sau două grupe mari; dacă ai nevoie de mai multe, pui a doua clemă pe fază din a doua bornă de intrare.

Se montează și în doze de derivație, nu doar în tablou?

Nu. Clema are nevoie de șină DIN și de carcasă închisă. Pentru derivații de secțiune mare în afara tabloului se folosesc cutii de derivație cu cleme dedicate sau firide.

Cât costă?

O clemă monopolară de 25 mm² costă cât o siguranță automată ieftină. Raportat la un tablou de 1.500–3.000 lei, cele 2–4 cleme sunt sub 5% din cost și singurul lucru care ține conductoarele groase cum trebuie. Prețurile actuale sunt pe paginile produselor.

Pe scurt

Orice conductor de peste 10 mm² care trebuie să alimenteze mai multe circuite intră într-o clemă de derivație, nu într-o bornă de siguranță. Alegi clema după secțiunea conductorului de intrare (25 mm² pentru tabloul de casă, 35 mm² pentru tabloul general), în culoarea potențialului, un conductor pe bornă, strâns la cuplu. E cea mai ieftină piesă din tablou și cea care previne cele mai multe borne arse.

→ Cleme de derivație F-tronic în stoc